La 16 iulie, echipajul format din Neil Armstrong (comandant), Edwin Buzz Aldrin (pilotul modulului lunar Eagle) şi Michael Collins (pilotul modulului de serviciu) şi-a început misiunea. Apollo 11. Cei trei astronauţi s-au instalat în faţa modulului de comandă Columbia al navetei ataşată rachetei lansatoare Saturn V şi au pornit la drum.

           Racheta de 111 metri lungime a fost lansată de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida. După patru zile, la ora 20:18 GMT, Aldrin a confirmat că modulul lunar Eagle se desprinsese de Columbia şi ajunsese pe Lună, într-o zonă denumită Marea Liniştii. Colegul Michael Collins rămăsese pe Colmbia, zburând pe orbita Lunii.

           La 20 iulie, ora 02:50 GMT, Neil Armstrong a ieşit din modul pe o scară care s-a dovedit prea scurtă. A trebuit să sară pentru a ajunge pe solul lunar, pe care l-a atins la ora 02:56 GMT. „Este un pas mic pentru om, dar un salt gigant pentru omenire", a spus comandantul. După aproximativ 20 de minute, a coborât şi Aldrin. În două ore, 36 de minute şi 21 de secunde, astronauţii au strâns circa 22 de kilograme de roci pe care le-au adus pe Pământ. Dar nu au uitat să lase acolo, drept amintire, un drapel american şi o placă de oţel cu un mesaj de pace, semnat de preşedintele Richard Nixon. Şeful statului a avut grijă ca, după confirmarea aselenizării, să intre în direct, de la Casa Albă, cu astronauţii.

           La 24 iulie, după opt zile de misiune (195 de ore, 18 minute şi 35 de secunde), echipajul s-a întors pe Terra. Au trecut 40 de ani de când astronautul Neil Armstrong a îndeplinit visul oricărui om al Planetei. Primul pas pe Lună a permis SUA să se impună în faţa URSS în cursa spaţială. America anilor '60 înţelesese destul de bine ambiţiile politice ale Washingtonului.